CUM SA VORBIM IN PUBLIC - DALE CARNEGIE


Va prezint cu toata generozitatea 😇 un articol extrem de util scris de una dintre cele mai importante persoane din viata mea. Continutul e un fel de rezumat al acestei carti, plin de idei valoroase, de o aplicabilitate inegalabila. EnJOY!
1. DEZVOLTAREA CURAJULUI SI A INCREDERII IN SINE
Pentru a profita la maximum si intr-un timp foarte scurt de invatamintele din aceasta carte, trebuie sa tinem cont de urmatoarele patru conditii esentiale:
Prima conditie: incepem prin a manifesta o dorinta puternica si indarjita.
Ne gandim ce poate insemna pentru noi (mai multa incredere in sine si capacitatea de a vorbi mai convingator) din punct de vedere financiar, social si al influentei pe care o putem avea fata de ceilalti.
A doua  conditie: sa stim exact despre ce vrem sa vorbim.
Ne pregatim discursul. Nu putem fi increzatori atata vreme cat nu stim ce vom spune (“….copilul nu se mai tine de mese, odata ce a invatat sa umble”)
A treia conditie: sa avem incredere in noi
Unul dintre cei mai celebri psihologi (americani), profesorul *William James, scria urmatoarele: “Actiunea pare sa fie consecinta unui sentiment, dar, in realitaete, actiunea este simultana cu sentimentul; prin repetarea actiunii, aflata sub controlul direct al vointei, putem sa controlam indirect acest sentiment.
Pentru a capata curaj, purtati-va ca si cum ati fi deja curajos, cu o vointa de fier, si cu siguranta curajul va inlocui teama.”
A patra conditie: sa exersam (“Exersati! Exersati! Exersati!)
Acesta este lucrul cel mai important.
Frica reprezinta rezultatul unei lipse de incredere, iar lipsa de incredere constituie rezultatul faptului ca nu ne cunoastem adevaratele capacitati.
Deci, cu cat avem mai multe experiente reusite, cu atat temerile vor disparea mai repede.

2. FORMAREA INCREDERII IN SINE
Atunci cand un vorbitor are o idee cu adevarat interesanta in minte si in suflet – si o dorinta intima de a o transmite, se va achita mai mult ca sigur onorabil de aceasta indatorire. Un discurs bine pregatit este nouazeci la suta deja prezentat.

Ce inseamna pregatirea? Adunarea pe o foaie de hartie a catorva fraze mecanice? Memorarea acestor propozitii? Nicidecum!

Adevarata pregatire consta in cautarile interioare, in asamblarea si organizarea propriilor ganduri, in cultivarea propriilor convingeri. Intreaga noastra existenta este plina de sentimente si experiente. Pregatirea insemna gandirea , recapitularea , selectarea ideilor care ne intereseaza cel mai tare, cizelarea si introducerea acestora intr-un tipar, intr-un mozaic propriu.
Pregatirea presupune putina concentrare si o gandire logica.

Nu incercam sa concepem un discurs in treizeci de minute. Discursul nu poate fi facut ca o friptura.
Ne alegem subiectul pe la inceputul saptamanii, ne gandim la tema respectiva in cele mai diverse momente ale zilei, meditam asupra ei, adormim cu structura ei in gand, o visam chiar. Asternem pe hartie toate gandurile si exemplele care ne trec prin minte si cautam mereu altele. In mare masura, aceasta este metoda tuturor oratorilor de success.

Secretul rezervei de putere
Luther Burbank (botanist american)  spunea cu putin inainte sa moara: “am cultivat milioane de specii de plante pentru a obtine una sau doua excelente, distrugandu-le pe cele inferioare”
Un discurs trebuie pregatit in acest spirit selectiv. Adunam o suta de ganduri si renuntam la nouazeci dintre acestea.
Facem asta pentru a avea mai multa incredere in noi, pentru a ne simti stapani pe situatie, pentru efectul spiritual si sufletesc, dar si pentru forma discursului.


3. Imbunatatirea MEMORIEI
“Un om obisnuit”,  spunea psihologul si profesorul Carl Seashore, “nu foloseste mai mult de zece la suta din capacitatea sa de memorare. El iroseste nouazeci la suta din ea, incalcand legile firii dupa care functioneaza memoria.”

Aceste trei “legi firesti ale memoriei” sunt:
- intiparirea
- repetarea
- asocierea de idei.

Asa –zisul “sistem de memorie” s-a format pe baza acestora.

Cea mai importanta regula a memoriei este: intipariti-va temeinic in minte ceea ce doriti sa retineti.

In general, mintea omului nu percepe decat a mia parte din ceea ce vad ochii.

De ce citea Lincoln cu glas tare?
In tinerete, Lincoln a invatat intr-o scoala de la tara, unde nu exista decat un singur manual din care profesorul citea cu glas tare. Elevii repetau in cor lectia dupa el, iar vecinii ii spuneau “scoala de trancaneala”.
La  “scoala de trancaneala”, Lincoln si-a luat un obicei cu care a ramas toata viata: citea cu glas tare tot ceea ce dorea sa memoreze.
“ Cand citesc cu glas tare, activez doua simturi: mai intai vad ceea ce citesc, si in al doilea rand, aud. Deci pot sa-mi amintesc mai bine ce am citit”.

Autorul ne indeamna sa facem la fel…. Dar, mai presus de toate, trebuie sa vedem. Mintile noastre se bazeaza pe vaz. Impresiile vizuale raman. Nervii care fac legatura intre ochi si creier sunt de douazeci si cinci de ori mai mari decat cei care pun in contact urechea si creierul.
Proverb chinezesc: “Ceea ce vezi o data valoreaza cu ceea ce auzi de o mie de ori.”
Exercitiu: Scrieti un nume, un numar de telefon sau planul discursului pe care vreti sa-l retineti. Uitati-va la ce-ati notat. Inchideti ochii si vizualizati totul cu litere/cifre de foc.

Cum a invatat Mark Twain sa vorbeasca fara sa citeasca dupa notite
Mark Twain nu putea sa retina ordinea punctelor din discursul sau, cata vreme a folosit notitele.
A incercat fel si fel de strategii, dar… fara rezultatul dorit.

Apoi, s-a tot gandit…. Si a transformat inceputurile de fraza in imagini (schite, desene). Astfel, inchidea ochii si le vedea in orice moment.

Cum sa memorezi o carte cat Noul Testament
Una dintre cele mai mari universitati din lume este Al-Azhar din Cairo, o institutie mahomedana. Examenul de admitere presupune ca fiecare candidat sa recite din memorie Coranul (iti trebuie trei zile pentru a o spune pe dinafara).
La fel, studentii chinezi trebuie sa recite cateva carti religioase si clasice chineze.
Cum reusesc acesti studenti?
Prin repetitie – cea de-a doua “lege fireasca a memoriei”. Putem memora oricat de mult, daca repetam suficient.

Repetitia este mama invatarii. Nu e indeajuns o repetitie mecanica, papagaliceasca. Repetitia inteligenta, in concordanta cu trasaturi bine stabilite in mintea noastra, este ceea ce ne trebuie.

O descoperire extrem de importanta in privinta felului in care functioneaza memoria noastra: uitam mai mult din ceea ce invatam in primele opt ore, decat in urmatoarele treizeci de ore. Asa ca inainte de o sedinta, interviu, examen, ne gandim la subiectele propuse/ideile/datele si ne reimprospatam memoria.

Cea de-a treia lege a memoriei este asocierea de idei. De fapt, asocierea de idei este modul in care functioneaza memoria!
Secretul unei memorii bune, este sa facem multe asocieri de idei cu fiecare lucru pe care dorim sa ni-l amintim.
In cazul a doua persoane cu aceeasi experienta, cea care se gandeste cel mai mult la experientele sale si le include in niste relatii cat mai sintetice, are si cea mai buna memorie.

Cum se poate stabili o legatura intre fapte?
Dar cum putem sa introducem aceste fapte intr-un sistem de relatii interdependente?
Raspunsul este: descoperindu-le sensul.
Cand vrem sa asociem o idee deja existenta in minte, privim acest fapt sub toate aspectele.
De exemplu, daca vom raspunde la urmatoarele intrebari referitoare la un eveniment nou, sistemul in cauza ne ajuta sa-l plasam intr-o relatie sintetica:
-De ce se intampla asa?
-Cum se intampla?
-Cand se intampla?
-Unde se intampla?
-Cine a spus ca se intampla asa?

Ce putem face atunci cand nu ne mai putem aminti nimic (intr-un discurs)?
In ciuda tuturor precautiilor, se poate intampla sa uitam dintr-o data ce avem de spus, situatie in care ne salvam de la “dezastru”, folosind ultimul cuvant/ultimele cuvinte ale frazei finale, pentru a forma o noua fraza.
Repetam acest procedeu pana cand ne amintim ideea urmatoare / pasul urmator.
Exemplu: “…omul da suficienta atentie muncii sale si are initiativa.”
Apoi, nu ne mai amintim urmatoarea idee a discursului. Ce facem?
Incepem cu ultimul cuvant rostit “initiativa”.
“Initiativa inseamna originalitate sau sa faci singur un lucru fara a astepta vesnic sa iti spuna altcineva”.
Astfel, un lapsus poate fi depasit si discursul readus la viata.

Nu ne putem imbunatati memoria in toate directiile. Nu exista o imbunatatire generala sau partiala a memoriei, ci o perfectionare a acesteia prin anumite sisteme de asocieri de idei.
“Mintea noastra este, de fapt, o masinarie de asociat idei”.

4. ELEMENTELE DE BAZA ALE DISCURSULUI EFICIENT

 Nevoia de perseverenta
Cand incepem sa invatam ceva nou- o limba straina, un joc…., nu facem progrese subite, ci progresam treptat.
Exista o perioada de salturi abrupte, urmata de una stationara. Ba chiar putem da inapoi si pierde o parte din terenul castigat.
Intervalele de stagnare sau de regresie se numesc (de catre psihologi) “linii drepte in curbele invatarii”.
Cand invatam ceva nou, este posibil sa batem pasul pe loc cateva saptamani. Oricat de mult ne-am stradui, nu depasim momentul. In disperare de cauza, cei fara vointa , se dau batuti. Cei perseverenti, vor constata dintr-odata, peste noapte, fara sa-si dea seama cum si ce s-a intamplat, ca au facut niste progrese uluitoare.
Putem trece prin momente de frica, de soc, de neliniste nervoasa, dar daca perseveram, scapam de toate acestea.

Nu renuntati!
Candva, un tanar care dorea sa studieze Dreptul, i-a cerut sfatul lui Lincoln; acesta a raspuns : “Daca esti absolut decis sa devii avocat, treaba e pe jumatate facuta; nu uita niciodata ca hotararea de a reusi este mai importanta decat orice altceva.”
Nu ne dam batuti, “indiferent ca e vorba de un esec sau de o suta”.

 William James, celebrul psihog de la Harvard, spune:
“Niciun tanar n-ar trebui sa se ingrijoreze in privinta deznodamantului studiilor sale, indiferent care ar fi acesta. Daca isi gaseste ceva de facut in fiecare ora a saptamanii de lucru, cu siguranta ca rezultatul va veni de la sine. Intr-o buna dimineata se va trezi constatand ca se numara printre cei cu adevarat competenti din generatia sa, indiferent care este telul urmarit.”

 Daca vrem sa avem rezultate, cu siguranta le vom obtine. Numai ca trebuie cu adevarat sa ne dorim aceste lucruri, sa ne concentram exclusiv asupra lor, si nu asupra a o suta de lucruri incompatibile deodata. “Ganditi-va numai la succes! Va e usor s-o faceti. Trebuie sa fiti convinsi ca veti reusi. Trebuie sa credeti cu tarie si atunci veti face ceea ce trebuie pentru a avea succes”. (Dale Carnegie). Gandirea  este functia suprema. Toate lucrurile ajung sa existe prin dorinta si orice rugaciune sincera primeste un raspuns. Ne transformam in functie de cum suntem modelati sufleteste...

0 comments